Inovația ca apărare: Folosirea puterii JTBD într-o lume VUCA

Start-urile sunt adesea sursă de ‘disruption’ deoarece sunt mai agile, concentrate pe nevoile clienților, dispuse să-și asume riscuri și au acces la capitalul de risc. Aceste avantaje le permit start-up-urilor să pună sub semnul întrebării concurenții tradiționali existenți (‘incumbents’) și să aibă ‘leadership’ în inovație. Să luăm de exemplu piața serviciilor financiare din România, unde băncile lider, precum Banca Transilvania (BT) și ING Bank, nu reușesc să ofere aplicații mobile relevante pentru varianta de banking online. Doar comparând aplicațiile mobile ING Business și BT, putem vedea cu ușurință evaluările lor scăzute în Appstore, respectiv 1,6 și 2,5, comparativ cu 4,9 ale Revolut.

În mediul de piață volatil, incert, complex și ambiguu (VUCA) de astăzi, concurenții existenți se confruntă cu noi provocări și oportunități. Cu toate acestea, aceștia iși pot recâștiga avantajul competitiv prin adaptarea proactivă la schimbările comportamentului consumatorului, cum ar fi schimbările aduse de pandemia Covid-19, războiul din Ucraina, inflația ridicată și criză energetică.

Cu background-ul meu de consultanță în afaceri, experiența acumulată în formularea strategiei și ca fondator al unui start-up proptech (Feexers), am studiat comportamentul consumatorului înainte, în timpul și după pandemie. Concluziile mele arată că a avut loc o schimbare permanentă în comportament. O vastă majoritate a consumatorilor, 93%, exprimă acum o preferință pentru conceptul "one-stop-shop" și aproape 75% ar prefera să cumpere produse direct dintr-o aplicație decât să viziteze fizic un retailer DIY. Acest trend coincide cu o schimbare semnificativă a comportamentului consumatorului adusă de pandemie, ceea ce a dus la o creștere substantială a pieței de livrare a alimentelor din România, cu un avans anual de 3 cifre.

(Puteți găsi, de asemenea, unele ‘insight’-uri calitative despre români în contextul pandemiei, în acest link: https://www.the-network.ro/single-post/de-ce-nu-ne-vaccin%C4%83m)

Această schimbare a comportamentului subliniază importanța inovației, pentru a întâmpina nevoile și preferințele clienților, care evoluează permanent. Cu toate acestea, mulți competitori tradiționali existenți pot fi în dificultate, având modele de business învechite și o deficiență in inovarea axată pe client. Pentru a îmbunătăți predictibilitatea inovației, teoria ‘Jobs-to-be-Done’ (JTBD) ar putea fi o abordare valoroasă.

Teoria JTBD a fost introdusă pentru prima dată de Clayton Christensen, profesor și autor de la Harvard Business School, și a fost dezvoltată și popularizată mai departe de Tony Ulwick, Bob Moesta și Steve Klepper, care au aplicat principiile JTBD în dezvoltarea produselor și marketingului. Am obținut noi perspective în urmă certificării în fundamentele JTBD și Inovare axată pe rezultate –‘Outcome-Driven Innovation’(ODI), care provoacă abordările tradiționale ale strategiei de inovare.

Prin experiența mea cu ODI și Jobs-to-be-Done (JTBD), care prioritizează înțelegerea nevoilor și motivațiilor clienților, am descoperit că procesul convențional de inovare centrat pe idei (idea-centric) poate fi provocat și poate deveni mai predictibil și cu șanse mai mari de reușita. Prin încorporarea unei abordări "nevoia întâi (need-first)", companiile pot renunța la mentalitatea "fail fast-încearcă și eșuează rapid" și pot adopta o strategie semnificativ mai eficientă.

Adoptarea unei abordări proactive și inovarea sunt cruciale pentru competitorii tradiționali existenți (incumbents) pentru a-și apăra pozițiile pe piață. Teoria Jobs-to-be-Done (JTBD) poate fi un instrument valoros în creșterea predictibilității și axării pe client a inovației. Prin utilizarea principiilor teoriei, competitorii tradiționali pot adapta produsele și serviciile la ‘noul normal’ și se pot menține în fața concurenței.

Cred că zicala "atacul este cea mai bună formă de apărare" este valabilă în acest caz, deoarece inovația poate fi văzută că o formă de atac asupra provocărilor puse de piața care se schimbă.

Referitor la informațiile menționate mai sus, cunoașteți nivelul eficacității inovațiilor în industrie?