De ce nu ne vaccinăm?


Trăim.

Trăim cotropiti de viruși și virusuri, cu un spectru foarte larg, reali, virtuali, augmentati, apocaliptici, …etc.

Am citit acum câteva zile un articol scris de Mihai Bonca, articol care răspunde la fundamentala întrebare: De ce…nu ne vaccinăm?

Cred că articolul este destul de bun, are un ‘fir roșu’ și validează principalele cauze, printr-o serie de regresii liniare, completate cu modelul lui Hofstede, mai exact:



· Investițiile mici in sănătate ;

· PIB (mic) per-capita;

· Nivelul slab al educației (testul PISA)

(vezi detalii aici: http://addictive-strategy.com/si-totusi-de-ce-nu-ne-vaccinam/)


Avem deci o foarte bună fotografie de moment, dar totuși o fotografie. Dar cum am ajuns la această situație sumbră? M-aș folosi de de câțiva buni români și de procesul simplu al lui Jim Collins încercând să reiterez întrebarea “De ce?”.

Așadar, de ce nu ne vaccinăm?...în contextul în care ‘autoritatea tutelară’ ne spune invariabil că trebuie și că e bine să o facem.

Dar care este relația noastră cu autoritatea?

“Românului nu-i place tovărășia. El vrea să fie de capul lui. Stapân absolut la el în casă…”, ne spunea Constantin Rădulescu Motru în 1937, într-o varianta incipientă a ‘Psihologiei Poporului Român’.

Conform lui Daniel David, (în lucrarea ‘Psihologia Poporului Român’-varianta din 2015, mult mai elaborată, bazată pe psihologia cognitiv-comportamentală), romanul are un profil dominat de individul colectivist și de concentrarea puterii, antagonic cu cele două valori fundamentale ale profilului cultural occidental: individul autonom și descentralizarea puterii.

“Noi, cumva, suntem fortați să implementăm instituții sociale, economice, educaționale, în sănătate, pe un fond cultural dominat de individul colectivist și de concentrarea puterii.

De foarte multe ori, aceste instituții fie nu prind, fie, dacă prind, rămân niște forme fără fond.”

Carevasăzică, nu ne place autoritatea, iar percepția noastră de pe urmă nu este un ‘artefact’ al comunismului ci o dimensiune culturală care ‘transcende’ orânduirile.

Care vine…de unde?

”…dintr-o materializare a imposibilului”, cum spunea Cioran în 1956, referindu-se la “țara mea”, țară creștină care a stat sute de ani sub imperiul Otoman, până în secolul al XIX-lea.

Și ca să-l citez pe Horia-Roman Patavievici, “supușii creștini ai legii otomane…au devenit experți în înșelarea autorității, în practică socială a dublului limbaj, …în ocolirea legii…

Această experiență morală fundamentală față de stat și față de spațiul public, pe care Islamul a generat-o în populațiile ortodoxe, ca răspuns la politica sa de excludere și de persecuție, nu a făcut decât să fie reactualizată și întărită prin excluderea și persecuția la care aceleași populații, acum modernizate, au fost supuse de către statele comuniste și dictatura ideologiei comuniste”.

Mai mult decât atât, spiritul gregar, care este un ‘modus vivendi’ imanent al românului, are nevoie de repere/poli de putere/lideri; dar cum autoritatea nu înseamnă mai nimic pentru român, acești lideri pot veni de oriunde mai puțin din partea…autorității, cu condiția sine-qua-non să fie în antiteză totală cu autoritatea.

Astfel, în această parte a lumii, care nu este nici occident nici orient, dar este totuși Europa, s-a cristalizat această cultură unică, ‘latini ortodocși în Balcani’, o cultură paradoxală, aproape dihotomică cu ‘normalul’ culturilor occidentale.

Nu întâmplător, retorica uzuală a zilei este cam așa: ‘Te-ai vaccinat? Da. M-am vaccinat…’

Un reflexiv interesant.

Ca să înțelegem mai bine speța, să ne gândim la: ‘Eu m-am născut…’ În engleză ar sună cam așa: ‘I was born’, în franceză: ‘je suis né’, germană: ‘Ich wurde geboren’.

Nu sunt lingvist, dar mă întreb cum de am reușit să mă nasc pe mine însumi? Răspunsul e simplu: fiindcă sunt român, că dacă eram englez, sau francez sau german…ma năștea autoritatea supremă, mama.

Vorba aceea, eu m-am născut, eu mă omor;-)

Lăsând glumă la o parte și luând, la modul cel mai simplist, principiile scolastice ale neurolingvisticii, suntem ceea ce vorbim…vorba Bibliei: ‘La început era cuvântul…’ (Ioan 1:1-14 VDC).

Ar putea există totuși o soluție? Cred că da. Printr-un simplu silogism și logică negativă, un simplu…anti-vaccin.


Featured Posts